vineri, 11 septembrie 2009

La intoarcerea din vacanta

Am lasat blogul in paragina. Motivele au fost destule. Imi cer scuze celor care au comentat si nu le-am raspuns.

Dupa excursia la Viena (stiu, sunt datoare cu detalii si poze si cat mai curand ma voi tine de cuvant) si aproape 2 luni de munca, am fugit in vacanta. O buna parte din an am visat la cele 12 zile de relaxare, rasfat, soare, plaja, leneveala, departe de serviciu, probleme, rutina. Intr-un cuvant, rai.

Eh, cele 12 zile s-au transformat in 8. Nu mai conteaza de ce.

Am venit acasa miercuri noapte. Si de atunci a inceput distractia. Am aflat ca week-endul acesta lucrez. La fel si urmatorul. O placere.
Apoi, frigiderul si-a dat duhul. In saptamanile dinainte de plecare tot scotea zgomote ciudate si de aceea l-am scos din priza. Cand ne-am intors nu a mai pornit. Apoi masina de spalat a inceput sa scoata apa, dar nu pe unde trebuie, respectiv prin furtun. Astfel incat azi parintii au pornit in cautarea si cumpararea unei combine frigorifice si a unei masini de spalat rufe.

Detaliile esentiale se stiau: frigiderul trebuia sa fie full no frost iar masina sa fie cu bule. Au gasit la Selgros Pantelimon obiectele care indeplineau acele conditii. S-au semnat actele si hai cu ele acasa. Tata a adus sus intai masina de spalat rufe. Intre timp domnii care transportau produsele au descarcat combina frigorifica. Mama i-a rugat sa ne ajute sa o ducem macar pana la lift, evident contra cost. Ei nu si nu, pana la urma plecand. Cand sa miste ai mei combina se aude un trosc. Cazuse motorul.

Pune mana pe telefon si suna la Selgros. Dialogul a fost urmatorul:
Tata: Buna ziua, am cumparat de la dvs acum o ora o combina frigorifica. Dupa a fost descarcata, cand doream sa o car in bloc i-a cazut motorul.
Angajat Selgros: Pai cum i-a cazut motorul ?
T: Pur si simplu a cazut.
A: I-ati facut ceva? Ati trantit combina ?
T: Nu. Angajatii dvs au descarcat-o.
A: Nu se poate. Motorul nu cade singur. Sigur i-ati facut ceva.
T: Nu i-am facut absolut nimic. Nici macar sa o misc.
A: Pai atunci sunati la service.
T: Pai de ce sa sun la service daca e noua, nici macar nu am pus-o in priza.
A: Pai daca a cazut motorul.
T: Pai si e vina mea? Au am cumparat o combina functionala. Dvs ati livrat una careia i-a cazut motorul, deci una nefunctionala.
A: Atunci sunati la un tehnician.
T: Pai daca e noua, de ce sa sun ? Va rog frumos sa trimiteti pe cineva sa o ridice.
A: Pai nu putem trimite pe cineva decat peste 2 zile.
T: Si eu ce fac pana atunci? Stau in fata blocului sa opazesc? Ori o luati imediat, ori o las in fata blocului si sa o ia cine vrea.

O ora mai tarziu au venit 2 baieti, au urcat-o in masina si hai cu ea inapoi la Selgros. Acolo au aflat ca era ultima din depozit. Mai aveau doar mostra. Acelasi model putea fi gasit la Selgros Baneasa. Aici lucrurile au mers altfel. Baietii de la garantie au fost draguti, au desfacut ambalajul sa poate fi verificata starea si i-au anuntat ca in maxim 2 zile va fi livrat. Cei de la livrari au inceput cu magarii ca nu domne in 6-7 zile va fi livrat, dar ca ma rog in anumite cazuri poate fi livrat si mai repede, in 3-4. Baietii asteptau spaga. A inceput tata sa dea de toti peretii cu ei si pana la urma au confirmat ca va fi livrat cat mai repede posibil (dar nu azi).

In seara aceasta am descoperit (dupa ce m-am plimbat o groaza prin oras) ca mi-a fost furat busonul de la Dacie (ca troncane, e ruginita si scoata zgomote ciudata stiam dinainte sa plec). Daca nu trebuia sa pun benzina, probabil ca nici nu aflam decat peste cateva zile.

Mai bine ramaneam in vacanta.


PS: Daca va e mila de mine, dati un acatist. Poate poate ma vor ocoli surprizele de genul celor de mai sus.

joi, 9 iulie 2009

Am fugit la Viena

Ma intorc cu tolba plina de magneti, bomboane, ciocolata si multe poze.

luni, 22 iunie 2009

Sutien

De cateva zile am vrut sa-mi cumpar un sutien (alb). Am tot amanat aceasta operatiune pana azi. Mi s-a facut pofta de prajituri si am decis ca e cazul sa ma rasfat cu una. Unde sunt prajituri la ora 20 duminica ? In mall.

Daca tot eram in mall, am decis sa dau o raita si prin magazinele cu lenjerie intima. Multe briz brizuri, paiete, straturi si mai ales multe cu o tona de pernute in captuseala. Unele sutiene sunt deja airbag-uri in toata regula. (Daca cazi in apa si ai un sutien de genul, nu te vei ineca si nici nu ai nevoie de vesta de salvare). Vad ca a venit si in Romania moda pe care am vazut-o in Anglia (anul trecut), aceea de a avea in captusala sutienului pernute cu gel. Si mai ales ca acele pernute sa nu poate fi scoase din sutien. Sunt enervante sutienele de genul (cel putin eu nu le suport).

Aleg cateva modele diferite (atat ca si croiala cat si culoare). Eu cautam un sutien de preferinta alb, simplu, cu bretele detasabile dar am zis hai sa incerc, poate nimeresc ceva interesant. Majoritatea modelelor (sa nu spun 90%) nu aveau bretele detasabile (nu la modelul dorit de mine). Toate sutienele pe care le-am probat imi erau mici(nu, nu sunt Pamela Anderson). Problema nu era cupa (marimea ei) ci partea din spate a sutienului. Era mica. Nu ma cuprindea deloc. Am probat marimi si mai mari. La fel.

Pentru cine au fost create acele sutiene ?


Pana la urma mi-am luat prajituri. Bune rau. :)

marți, 2 iunie 2009

Banca Romaneasca - frecati menta toata ziua?

A trecut mai bine de 1 an de cand am plecat de la acesta faimoasa banca.
Eu nu-i mai vreau dar se pare ca ei tot ma vor.

Atunci cand am plecat, am solicitat sa-mi fie inchise toate conturile (atat de la sucursala Union cat si de la sucursala Bucuresti). Am fost asigurata ca asa va fi. Vreo cateva luni mai tarziu am mers la sucursala Union pentru a retrage ultimii bani (cateva zeci de ron). M-au anuntat ca mai am alte conturi deschise, respectiv la sucursala Bucuresti. Am solicitat iar (in scris) sa-mi fie inchise toate conturile si am fost asigurata ca vor fi.

Azi, suna telefonul. O domnisoara ma anunta ca lucreaza la Banca Romaneasca si ca:
Ea: "Facem o actualizare a datelor clientilor si dumneavoastra aveti conturi deschise la noi. "
Eu: "Eh da? La ce sucursala"
Ea: "La sucursala Bucuresti"
Eu: " Pai de 1 an de zile am plecat de la aceasta banca si am solicitat deja de 2 ori sa-mi fie inchise toate conturile"
Ea: "Sigur ? La fiecare sucursala in parte ati solicitat? "
Eu: "Da. In urma cu cateva luni acelasi lucru mi-a fost spus la sucursala Union si iar am facut o cerere."
Ea: "Daca nu mai doriti, puteti veni sa faci o solicitare la noi la sucursala"
Eu: "Dar nu vreau sa vin iar. Am fost deja pusa pe drumuri de zeci de ori. Am solicitat deja de 2 ori sa-mi fie inchise conturile si de fiecare data am fost asigurata ca asa va fi. Daca nu le inchideti, vor fi repercursiuni de natura juridica"

Cam asta e politica unor banci. Ofera servicii de rahat, isi hartuiesc clientii, unii angajati freaca menta si nu-si indeplinesc sarcinile si apoi se intreaba de ce nu merge bine.

duminică, 31 mai 2009

Felicitari, scrisori, carti postale

Mie imi plac cartile postale, felicitarile, scrisorile. Persoanele apropiate stiu acest lucru. Pe parcursul anilor am primit si am trimis o sumedenie de felicitari si carti postale. In prezent am o adevarata "colectie", o "mica comoara sentimentala".

Am primit felicitari de ziua mea, de ziua copilului, de sarbatori (Paste / Craciun), doar pentru ca era "marti", doar pentru ca respectiva persoana s-a gandit la mine. Am carti postale din locuri pe care le-am vizitat eu sau
pe care le-au vizitat altii. Uneori pur si simplu le-am primit (fara sa ma astept), alteori i-am rugat sa-mi trimita / aduca.

Pe toate le pastrez cu drag pentru ca au marcat un moment din viata mea si a lor. Am primit de la prieteni, de la amici, de la persoane care m-au iubit si le-am iubit, pe unii i-am ranit, altii m-au ranit. Chiar daca s-a ales praful de prietenie sau de iubire, chiar daca la un moment dat am adormit plangand, sau stateam cu orele discutand vrute si nevrute, chiar daca unele persoane s-au indepartat (au continuat pe drumul lor) iar altele au ramas, toate imi sunt dragi. Unele sunt scrise in graba, altele ordonat, altele reprezinta o parte importanta din sufletul unui om. Unele scrisori sunt scrise pe foi de caiet (de matematica), altele pe coli albe, unele au zmangaleli.

Azi toate mi-au pus un zambet pe buze si in acelasi timp un nod in gat. Mi-au amintit de clipe dragi, de momente dureroase, de vremuri apuse.

Pe aceasta cale vreau sa le multumesc urmatoarelor persoane pentru ca mi-au acordat cateva clipe, mi-au asternut cateva randuri:
Ioana, Petre, Ray, Bubu, Lucian, Marius, Costin, Tony, Eugen, parintilor, bunicilor, Lavinia, Anca, Despina, colegilor de la fostul serviciu.

Asterne cateva ganduri pe o foaie sau pe un post it si ofera-le unei persoane dragi. Nu minti, nu amagi, nu scrie ceva ce nu simti cu adevarat (doar pentru ca stii ca aia vrea sa auda celalalt).